Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: România Liberă
Anul şi data apariţiei: 07-02-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: CLAUDIU PADUREAN
Titlul articolului: Capcană.Oficialii români şi maghiari au intrat în febra alegerilor Steagul Secuimii, fluturat de toată lumea
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/steagul-secuimii-fluturat-de-toata-lumea-292666.html


În timp ce oficialii de la Bucureşti şi din Budapesta escaladează declaraţiile cu iz naţionalist, intelectualii ardeleni fac apel la moderaţie.
Guvernele din Bucureşti şi din Budapesta au intrat într-un nou război al declaraţiilor. De data aceasta, totul a pornit de la îndepărtarea steagului Ţinutului Secuiesc din sala de protocol a Prefecturii Covasna. În timp ce politicienii fac apel la gesturi dramatice, precum convocarea de ambasadori, intelectualii ardeleni fac apel la calm. Ei cred că politicienii sunt cuprinşi de febra anului electoral 2014 şi că întregul scandal nu este decât un uragan într-un pahar cu apă.
Steag cu bucluc
Rădăcinile disputei au pornit de pe vremea Cabinetului Tăriceanu, care a aprobat drept culori reprezentative pentru judeţul Covasna auriul şi albastrul. Consiliul Judeţean Covasna, în baza acestei hotărâri de guvern, a decis aprobarea unui steag şi a unui fanion al judeţului. Culmea, steagul Consiliului Judeţean este identic cu una dintre variantele drapelului Ţinutului Secuiesc, ce are trei benzi orizontale, două albastre şi una aurie, iar pe cea superioară sunt o stea şi semiluna secuiască. Prefectura Covasna a atacat în contencios administrativ această hotărâre de consiliu judeţean, dar a pierdut la Tribunalul Covasna, în decembrie 2012. 
Citeşte şi: Borboly (UDMR): Aştept răspuns de la Ponta, de ce în Harghita nu avem voie să avem steagul judeţului
Drept urmare, în 18 ianuarie, preşedintele Consiliului Judeţean, Sandor Tamas, le-a cerut tuturor primarilor din zonă să arboreze pe faţadele institu-ţiilor drapelul Ţinutului Secuiesc, deşi primarii nu sunt subordonaţi Consiliului Jude-ţean. Această declaraţie a stârnit iritarea noului prefect de Covasna, care a dispus îndepărtarea steagului din sala de protocol a Prefecturii, care nu este obligată, din punct de vedere legal, să arboreze însemnele Consiliului Judeţean.
 Gaz pe foc
Gestul prefectului a stârnit indignarea ministrului delegat din Ministerul Afacerilor Externe, Zsolt Nemeth, cunoscut pentru demersurile sale în favoarea autonomiei secuilor. Nici mai mult, nici mai puţin, oficialul a declarat că "putem vorbi de o agresiune simbolică împotriva maghiarilor" şi a solicitat Executivului de la Bucureşti să intervină pentru a opri această presupusă agresiune. Mai mult, el a cerut tuturor primăriilor din Ungaria să arboreze drapelul secuiesc. L-a ascultat doar o primărie de district din Budapesta. Însă autorităţile române nu au pierdut ocazia de a câştiga voturile electoratului naţionalist.
Premierul Victor Ponta a declarat că "nu acceptăm nici un fel de lecţii, aş fi spus obrăznicii, în legătură cu modul cum se aplică legea pentru autorităţile locale". Prin urmare, Ponta i-a cerut ministrului de Externe, Titus Corlăţean, să-l convoace pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti, pentru explicaţii. Titus Corlă-ţean a făcut acest lucru, iar ambasadorul Ungariei, Oszkar Fuzesi, a abordat un ton împăciuitor. "Nu este vorba de nici un fel de incident diplomatic", a declarat ambasadorul maghiar.
Declaraţii electorale
Intelectualii ardeleni sunt exasperaţi de schimbul de declaraţii dintre Budapesta şi Bucureşti. Ei pun aceste schimburi pe seama apropierii alegerilor din 2014, când FIDESZ va încerca să mobilizeze voturile maghiarilor ardeleni, care au primit dubla cetăţenie, iar USL încearcă să-şi consolideze proaspetele redute câştigate în Transilvania prin declaraţii pe placul celor cu sensibilităţi naţionaliste. "Inflamările na-ţionaliste, arborările demons-trative de drapele mai mult sau mai puţin fanteziste, spânzurările în efigie ori băncuţele tricolore sunt dovezi ale unei lipse de adecvare la statutul nostru comun de europeni", consideră vicepreşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate, Adrian Papahagi.
Citeşte şi: Ungaria susţine dreptul comunităţii maghiare de a folosi steagul secuiesc - MAE ungar
Liderul Fundaţiei Pro West, Emil Aluaş, care militează pentru regionalizarea României, dezaprobă modul în care au reacţionat politicienii: "Pe de o parte, nimeni nu trebuie să intervină în problemele noastre interne. Pe de altă parte, în SUA, nimeni nu se supără dacă pe o clădire este arborat drapelul Texasului sau dacă suedezii din Finlanda arborează şi drapelul Suediei, lângă cel finlandez".
Ca o curiozitate a istoriei, autonomia Secuimii, pentru care militează acum autorităţile din Budapesta, a fost desfiinţată tocmai de către maghiari, în anul 1867, după formarea Austro-Ungariei şi anexarea principatului Transilvaniei în regatul maghiar. Atunci, autorităţile din Budapesta au impus un sistem centralist, care a desfiinţat toate formele de autonomie locală.     
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.